reciclare | mediu | transport moloz | transport deseuri

Ce sunt deseurile din constructii si demolari?

Cada veche, chiuveta sparta, molozul rezultat din lucrarile de renovare, pamantul excavat, geamurile si usile pe care le-ai inlocuit sunt exemple de deseuri din constructii si demolari. De multe ori, acestea ajung in strada, pe terenul viran din apropierea orasului sau la marginea unei paduri.

Cum ne afecteaza ele?

Strica peisajul si dauneaza naturii.

Ce pot sa fac?

In unele orase, serviciile de salubritate iti pun la dispozitie tomberoane sau saci pentru colectarea molozului si a altor deseuri care provin din constructii, lucrari de renovare sau demolare. Apoi ridica sacii sau containerele si te scapa de-o grija. Evident, contra cost. E mult mai ieftin insa decat daca ai apela la o firma de constructii sau daca ai fi prins aruncand deseurile pe marginea drumului – fie tu, fie muncitorii tai.

Afla daca si in orasul tau exista astfel de facilitati. Daca nu, cere primariei si serviciilor de salubritate sa demareze un program de colectare a deseurilor din constructii si demolari. La Brasov, spre exemplu, incepand din septembrie 2007, deseurile de acest fel trebuie puse fie in saci speciali, ce pot fi cumparati de la serviciile de salubritate, fie in tomberoane speciale, puse la dispozitie de aceste servicii, contra cost. Amenzile pentru nerespectarea acestei prevederi sunt cuprinse intre 500 si 1000 de lei.

Ce se intampla cu ele dupa colectare ?

• Deseurile de acest fel pot fi reciclate. Din molozul tau pot fi fabricate noi materiale de constructie: pietris, nisip etc.
• Lemnul poate fi folosit la cofrajele pentru betoane. Daca nu este tratat, poate fi folosit la incalzire
• Daca este vopsit sau lacuit trebuie ars intr-o instalatie de incinerare a produselor toxice.
• Metalele pot fi reciclate, realizandu-se astfel mari economii de materii prime si energie.

SUA înec în moloz

Criza financiară a lovit greu asupra industriei americane, de prelucrare a deşeurilor. Până de curând, Statele Unite de cele mai multe deşeuri sunt reciclate, a fost o afacere profitabila foarte. Proprietarii de fabrici, de prelucrare a deşeurilor, face bani din aproape nimic. fluxurile de prelucrare a produselor alimentare înapoi la fabrici şi magazine. Criza financiară a făcut unele corecturi. Cererea de produse prelucrate a scăzut puternic.

Acum, o tona de proprietarii ziarului la instalaţiile de prelucrare de gunoi a genera mai puţin 60 dolari profit (înainte de criză, $ 160), ambalaje carton ondulat $ 10 (anterior $ 50), staniu 5 dolari pe jumătate de kilogram în loc de 25 de dolari.

Munţi de deşeuri sortate (plastic, carton, hârtie, metal) umplut depozite şi curţile de fabrici angajate în reciclare. Unii operatori "este deja de negociere a contractului de leasing hangare militare şi depozite de cale ferata.

Oficialii americani sunt îngrijoraţi de posibila deteriorare a situaţiei ecologice în ţară.

Fiecare mare oraş al ţării trebuie să aibă depozite pentru deşeurile din construcţii.

Guvernul pregăteşte un act normativ în acest sens.

Anunţul a fost făcut azi de ministrul Mediului şi Dezvoltării Durabile, Attila Korodi, la Cluj, la o conferinţă organizată pe probleme de mediu.

Pe marginea DJ106 din judetul Sibiu zac tone de moloz si deseuri

Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile va elabora un proiect de hotărâre de guvern privind depozitarea şi reciclarea deşeurilor rezultate din demolarea construcţiilor.

Astfel, fiecare firmă de construcţii va trebui să estimeze cantitatea de deşeuri rezultată în urma demolării construcţiei.

Această cantitate va fi anunţată la Agenţia de Protecţia Mediului, care va urmări dacă deşeurile sunt duse la depozite speciale.

Fiecare oraş va trebui să aibă asemenea depozite pentru deşeuri.

Acestea se vor ocupa, în continuare, de reciclarea deşeurilor rezultate din demolari.

Mitul colectarii si reciclarii

de Ionut Dulamita

In momentul de fata, sistemul de colectare selectiva a deseurilor a fost implementat in circa 80 de localitati din Romania. Cel putin asa spune Ionut Georgescu, de la Centrul de excelenta pentru dezvoltare durabila” (CEDD), organizate implicata, printre altele, in buna implementare a politicilor de mediu. Cu toate acestea, adauga el, doar circa 2% din deseurile provenite de la populatie sunt colectate separat si se recicleaza.

Potrivit estimarilor realizate la nivelul anului 2000, singurele disponibile pana acum, in mediul urban, cu exceptia Bucurestiului, sunt generate zilnic circa 1 1-1,2 kg de deseuri pe cap de locuitor. In Bucuresti se ajunge la 1,7-2 kg si la doar 0,6 kg in mediul rural. „Estimarile au fost facute in anul 2000”, spune Ionut Georgescu. „Anul acesta se revizuieste strategia si planul national de gestiune a deseurilor”.

Atunci a fost stabilita si compozitia deseurilor pe cap de locuitor. Dintre acestea, 51% sunt organice, care ajung de regula la groapa de gunoi, 11% sunt din hartie si carton, 10% din plastic, 5% din metal, 5% din sticla, 5% textile si 13% sunt de alta origine. „Stim ce cantitate de deseuri genereaza un om. Si inmultit cu cati oameni ai, iti poti da seama cate pubele (pentru colectare selectiva, prevazute pentru hartie, plastic si sticla) sunt”.

Pana acum, nu a fost stabilit numarul total al pubelelor pentru colectare selectiva, pentru ca nu au fost raportate inca astfel de informatii. Cert e ca sunt insuficiente, potrivit lui Ionut Georgescu. Un semn bun este insa faptul ca a crescut gradul de respectare a sistemului. „La inceput, cand au fost puse, acum trei ani, gradul de respectare a pubelei, din cate stiu de la Urban SA, pentru sectorul 6 din Bucuresti, era undeva pe la 30%. Acum s-a ajuns undeva pe la 80%. La inceput gaseai si caini morti in pubele. Mesajul este ca, in timp, lumea incepe sa respecte culorile”.

Astfel, in pubelele colorate destinate produselor din plastic, de exemplu, deseurile nu vor fi 100% din plastic. Asa ca toate pubelele sunt descarcate in masina de gunoi si duse la o statie de sortare. Aici intervine principiul economic, spune Ionut Georgescu. Daca pubelele pentru plastic, hartie si sticla ar fi numeroase si s-ar strange cantitati mari de deseuri din cele trei categorii, atunci merita cumparate masini pentru fiecare culoare: galben pentru plastic, verde pentru sticla si albastru pentru hartie.

In Romania, insa, numarul acestor pubele este inca foarte mic, doar 2-3% din deseurile generate de populatie fiind colectate separat si reciclate. Asa ca pubelele colorate sunt varsate intr-o singura masina de gunoi. „Lumea se plange ca (plasticul, hartia si sticla) sunt adunate toate in acelasi loc. Dar exista un amanunt foarte important. Daca la noi acasa depunem toate deseurile in aceeasi ghena, gradul de contaminare e undeva la peste 70%. Asta inseamna ca pot sa recuperez doar 30% pentru reciclare. In momentul in care le pun in pubele (pentru colectare selectiva), chiar daca sunt amestecate, gradul de contaminare scade undeva la 30-35%, pentru ca lipseste deseul cel mai periculos, cel organic, biodegradabil. In momentul in care vor exista cantitatile necesare si o masina pentru fiecare culoare, gradul de contaminare va scadea undeva pe la 10-15%”.

La statiile de sortare, deseurile colectate selectiv se mai iau inca o data la mana. Si asta pentru ca, chiar si in cazul in care pubelele colorate sunt respectate in proportie de 100%, deseurile au compozitii diferite, un aspect foarte important in procesul de reciclare. Este cazul pungii de plastic, PET-ului sau galetii din plastic, care au materii prime diferite.

Mai mult, PET-urile se impart in doua categorii: albe si colorate. Din fibrele recuperate din 6 PET-uri albe se poate face un tricou, procedeu folosit intens de catre chinezi, care platesc 400 de euro pe tona in portul Constanta. Din cele colorate se pot produce alte PET-uri sau alte produse din plastic, cum ar fi galetile.

Dupa sortare, deseurile colectate selectiv sunt trimise apoi la diverse puncte de reciclare din tara. In momentul de fata, in Romania nu sunt reciclate decat hartia si sticla, dar intr-un procent foarte mic. Cum in Romania hartia reciclata nu are mare cautare, CNDDS a venit cu o initiativa legislativa prin care 25% din hartia achizitionata de institutiile statului sa fie reciclata in primul an, procentul urmand sa urce la la 75% in 7 ani.

„Plasticul se recicleaza pana la un moment dat. La Buzau, la Green Fiber, se fac fibre sau granule de plastic, care se trimit in afara tarii pentru a se face tricouri”. Deseurile colectate selectiv care raman nevalorificate in Romania prin reciclare sunt trimise peste hotare pentru valorificare.

Marti, 16 februarie, a fost facut public si comunicatul de presa cu rezultatele financiare pe 2009 ale companiei Eco-Rom Ambalaje, care implementeaza si dezvolta in Romania un sistem de colectare selectiva a deseurilor de ambalaje ce vizeaza atat agentii economici, cat si populatia, in vederea atingerii tintelor de colectare si reciclare impuse de UE.

Fata de obiectivele legale de reciclare si de valorificare impuse de legislatia europeana, Eco-Rom Ambalaje a recuperat si a valorificat 49% din cantitatea totala de ambalaje pusa pe piata de clientii societatii, adica aproape 320.000 de tone de deseuri de ambalaj, din totalul de 652.000 de tone de ambalaje puse in circulatie de acestia, arata comunicatul.

„Un exemplu in acest sens il reprezinta si depasirea obligatiilor legale de reciclare pentru fiecare tip de materiale de ambalaj: hartie-carton – 86% fata de impunerea de 60%, sticla – 57% fata de cerinta de 38% si plastic – 28% fata de procentajul de 12% impus de legislatie”, a declarat Dr. Ing. Sorin Popescu, director general al companiei.

La finalul anului 2009, Eco-Rom Ambalaje avea in portofoliul de clienti 1.470 de companii obligate de legislatia europeana sa recupereze si sa valorifice 45% din totalul ambalajelor puse pe piata, urmand ca procentul sa creasca pana la 60% in 2013. In plus, reteaua de companii de management a deseurilor – colectori, operatori de salubritate, reciclatori – a inregistrat anul trecut o crestere cu circa 12%: de la 168 la 190 de companii partenere Eco-Rom Ambalaje.

Totodata, anul trecut, cantitatea de deseuri de ambalaje colectate de compania romana a crescut la 15.200 de tone, fata de 12.132 tone in 2008. Numarul localitatilor conectate la reteaua de colectare selectiva instituita de Eco-Rom Ambalaje a crescut de la 42 la 70, in timp ce numarul beneficiarilor acestui serviciu a ajuns la 2.625.000, comparativ cu 1.800.000 in 2008.

Cu toate acestea, deocamdata nu se poate sti daca sistemul de colectare si reciclare selectiva a deseurilor este respectat tot timpul ca la carte. „Primariile nu au o responsabilitate totala asupra acestui sistem, pentru ca nu stiu ce sa-i ceara privatului. Ar trebui sa-i ceara un sistem de control, sa-l controleze. Afara, masinile de gunoi au in spate camere video si sunt dotate cu GPS, sa vezi daca au ajuns unde trebuie”, spune Ionut Georgescu.

In momentul de fata, continua el, e mai ieftin ca deseurile sa fie aruncate la groapa de gunoi decat sa fie reciclate selectiv. In Romania, gropile de gunoi percep o taxa de circa 10 euro pe tona, in timp ce colectara selectiva ajunge la 40-50 de euro pe tona. CEDD vrea sa propuna ministerului sa creasca toate taxele de depozitare la groapa si sa oblige astfel la colectare selectiva.

Reciclarea, o afacere aruncata la gunoi de indiferenta romanilor

Cu putina bunavointa din partea autoritatilor si a cetatenilor, reciclarea s-ar putea transforma intr-o afacere de 10 miliarde de euro daca deseurile ar fi utilizate la obtinerea de fibre, saci pentru pastrare si transport imbracaminte, folie si placi, containere pentru alimente si bauturi, covoare, curele, sticle, flacoane, jachete, noi ambalaje si multe alte produse, dar "cifrele" colectate in prezent arata ca romanii nu se dau in vant dupa ecologie.

Comisia Europeană (CE) a aprobat primul proiect de management integrat al deşeurilor din România, de 36 milioane euro, din care aproape 75% este finanţat din fonduri europene, a anunţat, luni, Ministerul Mediului.

Prin acest proiect de la Bistriţa-Năsăud, depozitele rurale şi urbane de deşeuri, care nu se ridică la nivelul standardelor europene, vor fi închise.

“Astfel, 204 depozite neconforme vor fi înlocuite de un depozit regional de mari dimensiuni. În plus, prin proiect se vor construi o linie de sortare, o staţie de compost pentru deşeurile biodegradabile, 5 platforme de colectare şi 5 staţii de transfer al deşeurilor. De asemenea, proiectul include investiţii pentru implementarea unui sistem de colectare selectivă. Peste 300.000 de locuitori vor beneficia de acest proiect, investiţiile urmând a fi finalizate până în 2011″, potrivit comunicatului Ministerului Mediului.

România va primi de la Comisia Europeană, prin Programul Operaţional Sectorial “Mediu”, 1,17 miliarde euro în perioada 2007-2013 pentru proiecte vizând managementul integrat al deşeurilor.

Proiectele trebuie să demonstreze o abordare integrată a acestui domeniu, propunând investiţii în achiziţionarea de containere pentru colectarea selectivă, facilităţi de transport, sortare, compostare şi reciclare, construirea de depozite de deşeuri la standarde europene, închiderea depozitelor vechi, neconforme.

În prezent, Ministerul Mediului coordonează pregătirea a 30 de proiecte de management integrat al deşeurilor, care vor absorbi în totalitate suma alocată. Beneficiarii proiectelor sunt consiliile judeţene.

Săptămâna trecută, Ministerul Mediului a transmis Comisiei Europene, spre aprobare, un alt proiect major privind management integrat al deşeurilor în judeţul Vrancea, de peste 43 milioane euro, din care contribuţia UE va depăşi 27 milioane euro.

Ministrul Mediului, Nicolae Nemirschi, declara în martie că declanşarea în 16 iulie a procedurii de infringement pentru gropile de gunoi neecologice rămase deschise este aproape certă.

“La data când ar trebui să fie închise toate gropile de gunoi neecologice aşa cum am negociat (iulie 2009) vom reuşi închiderea a circa 70-80% din ele. Eu voi merge la Comisia Europeană să mai cer o păsuire, dar sunt aproape sigur că se va declanşa”, a spus Nemirschi.

El adăuga că a vorbit cu miniştrii de resort din Grecia şi Italia, care au avut de asemenea probleme la acest capitol, iar aceştia i-au spus că au transferat amenzile de sute de mii de euro pe zi pe care statele lor ar fi trebuit să le plătească către autorităţile locale care nu şi-au îndeplinit îndatoririle.

România ar trebui să plătească circa 200.000 euro pe zi pentru gropile neecologice rămase deschise, din 2010, deoarece procedura de infringement include mai multe etape, care ar amâna data plăţii amenzilor cu şase luni, iar ministrul speră ca până atunci situaţia să fie rezolvată.

Tot în martie, directorul general al Autorităţii de Management pentru POS Mediu, Silviu Stoica, spunea că autorităţile judeţene trebuie să înceapă să facă investiţii pentru închiderea gropilor de gunoi neconforme din mediul rural şi urban, banii urmând să le fie rambursaţi după aprobarea aplicaţiei la Bruxelles.

GreenWEEE International Buzău a investit 10 milioane de euro într-o fabrică de reciclare a deşeurilor electrice şi electronice din România, unitatea, amplasată în apropierea municipiului Buzău, având o capacitate de procesare de peste 50.000 de tone de deşeuri pe an.

Fabrica de reciclare a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice a fost inaugurată oficial marţi, transmite corespondentul NewsIn. Unitatea este amplasată la Frasinu, la aproximativ doi kilometri de Buzău, are o suprafaţă totală de 10.795 m² - din care 6.100 m² reprezintă zona de producţie - şi este deservită de o echipă de 40 de angajaţi.

GreenWEEE International Buzău este prima unitate care abordează integrat procesul de reciclare a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice pe piaţa românească, asigurând toate etapele de defabricare şi tratare a acestora. Este primul proiect privat de o asemenea anvergură de pe piaţa locală şi, totodată, cel mai mare din Europa de Sud-Est.

Fabrica are o capacitate de procesare de peste 50.000 de tone de deşeuri de echipamente electrice şi electronice pe an. Cifra de afaceri estimată pentru primul an de funcţionare se situează între 1 şi 2 milioane de euro.

“GreenWEEE poate asigura reciclarea a 50.000 de tone de deşeuri de echipamente electrice şi electronice pe an, ceea ce reprezintă de trei ori mai mult decât cantitatea colectată în România în 2008. Echipamentele cu care operăm garantează siguranţa procesului de reciclare din perspectiva poluării, în momentul de faţă, de pildă, noi fiind singurii din România care putem trata corespunzător echipamentele de răcire pe bază de freoni. Nu în ultimul rând, GreenWEEE aduce pe piaţa locală un nou model de business prin care deşeurile se transformă în materii prime secundare şi se vor reintegra în procesul de producţie”, a spus Marius Costache, Director General GreenWEEE International SA Buzău.

GreenWEEE International poate recicla în prezent nouă din cele zece categorii de DEEE menţionate în legislaţie: aparate de uz casnic de mari dimensiuni, aparate de uz casnic de mici dimensiuni, echipamente informatice şi de telecomunicaţii, echipamente de larg consum, unelte electrice şi electronice (cu excepţia uneltelor industriale fixe de mari dimensiuni), jucării, echipamente sportive şi de agrement, dispozitive medicale (cu excepţia produselor implantate şi infectate), instrumente de supraveghere şi control, distribuitoare automate. Pentru cea de-a zecea categorie, şi anume echipamentele de iluminat, GreenWEEE va instala echipamentele de tratare începând din 2010.

Investiţia s-a ridicat la 10 milioane de euro şi a constat din achiziţia terenului, construcţia fabricii şi utilarea acesteia cu echipamente de ultimă generaţie din Germania, Suedia şi Taiwan. Grupul de investitori este alcătuit din SC Romcarbon SA Buzău (72%), două fonduri de investiţii elveţiene (18%) şi un investitor privat (10%).

GreenWEEE International SA face parte din Grupul de firme Romcarbon, cu sediul central în Buzău şi prezenţă regională cu 12 unităţi. Grupul derulează activităţi în industria chimică şi de reciclare şi are puncte de lucru operaţionale în România (Arad, Bucureşti, Iaşi, Corabia, Buzău), Ucraina (Odessa), Serbia (Novi Sad), Macedonia (Skopje) şi Grecia (Thessalonik). În prezent, Grupul Romcarbon are peste 2.000 de angajaţi.

În România, pe lângă GreenWEEE International, grupul include alte două unităţi în domeniul reciclării – GreenTech, prima unitate de reciclare a buteliilor PET şi a recipienţilor din plastic, şi GreenFiber, producţie de fibre sintetice poliesterice din fulgi de PET – precum şi propria reţea de colectare, cu 150 de puncte de lucru în întreaga ţară. Cifra de afaceri realizată de cele două unităţi ale Grupului în România a fost de 85 de milioane de euro în 2008.

In fiecare zi, prin mainile unui iesean trece macar o data o cutie de aluminiu, fie de suc, de bere sau orice altceva. Putini se gandesc ca acest lucru poate fi inceputul unei afaceri profitabile. Prin intermediul fondurilor structurale sau al Administratiei Fondului pentru Mediu (AFM), iesenii interesati pot aplica pentru obtinerea unui credit pentru infiintarea unei firme de reciclare a deseurilor, in special a aluminiului, domeniu de care nu se ocupa nimeni in momentul de fata in judet. ” Nu exista nici o firma care sa se ocupe numai de colectarea si reciclarea deseurilor de aluminiu. Acestea ajung de obicei la firmele de colectare a deseurilor”, a declarat ieri Galea Temneanu, purtatorul de cuvant al Agentiei pentru Protectia Mediului Iasi. Finantarea cheltuielilor eligibile aferente proiectelor propuse poate fi in procent de maxim 60 la suta din valoarea cheltuielilor eligibile, initiatorului proiectului revenindu-i doar 40 la suta din valoarea proiectului, de maxim 2 miliarde lei (200 mii RON). Marea majoritate a deseurilor de aluminiu din municipiu ajung la Remat SA. “In general, deseurile de acest gen nu ajung la noi, ci direct la fier vechi. Nu dispunem de tehnologia necesara pentru prelucrarea unor astfel de deseuri, in momentul de fata concentrandu-ne pe reciclarea deseurilor din hartie si plastic”, a sustinut Ion Apostol, directorul Salubris SA. Reciclarea s-ar putea transforma, si in Iasi, intr-o afacere foarte profitabila, avand in vedere faptul ca o tona de sticle PET poate fi vanduta la export cu 600-700 Euro, poate chiar mai mult, iar din 5 sticle reciclate pot fi facute fibre pentru un nou tricou.

Reciclarea
O cutie de aluminiu necesita in jur de 60 de zile pentru a fi reciclata si pentru a ajunge, din nou, pe rafturile magazinelor. Reciclarea presupune reprocesarea cutiilor pentru a crea alte cutii, cu acelasi material. In felul acesta, aluminiul poate fi reutilizat, cantitatea reala de deseuri fiind mult redusa. In Europa Occidentala, fiecare persoana foloseste in jur de 35 de cutii de aluminiu pe an. Dupa ce au fost utilizate, cel putin 50 la suta din ele sunt colectate si reciclate. Persoanele care aduc doze de bere sau de suc primesc pentru aceste cutii goale, pentru fiecare kilogram de aluminiu, in jur de 80 Eurocenti. Din dozele strivite, vor fi create baloturi de aproximativ 12 kilograme fiecare, care vor fi verificate suplimentar, cu raze X, pentru depistarea unor eventuale impuritati. Baloturile sunt apoi prinse in blocuri mai mari si depozitate in centrul de reciclare pana la acumularea unei anumite cantitati. La final, toate dozele sunt transportate la diverse companii de aluminiu din Franta, Anglia sau Germania, acolo unde metalul va fi retopit si reutilizat pentru producerea altor cutii.
Aluminiul este cel de-al treilea metal prezent in natura, din punct de vedere al abundentei. Are multe proprietati care nu se altereaza in nici un fel prin transformarea sa intr-un produs: este usor, rezistent, nu rugineste, este un bun conducator de caldura si electricitate, este ductil si nu are miros. De asemenea, aluminiul este reciclabil suta la suta, contribuind astfel la protectia mediului prin economisirea resurselor naturale si a energiei. Retopirea aluminiului necesita cu 95 la suta mai putina energie decat productia primara a metalului. Minereul din care se obtine aluminiul este bauxita, iar rezervele actuale de bauxita sunt suficiente pentru inca 400 de ani.

Sursa: Ziua de Iasi

Pentru mai multe informatii detaliate despre ecologie si protectia mediului, evenimente ecologice, stiri de mediu, afaceri ecologie, aluminiu, anglia, cutii de aluminiu, deseuri, economisirea resurselor, Iasi, PET, proprietati, protectia mediului, reciclabil, reciclare, reciclare deseuri, reciclarea deseurilor, remat, salubris, sticle sau voluntariat oriunde in tara aboneaza-te gratuit la newsletterul saptamanal EcoMagazin

Esti ecologist, eco-friendly sau fan Captain Planet? Atunci alatura-te si tu celor 5000 de membri care s-au inscris deja in EcoSapiens si hai sa ne cunoastem pe forumul comunitatii. Intrebarile si comentariile tale sunt binevenite.

Deşeurile de mase plastice prezintă unele particularităţi, şi anume – reciclarea acestora este importantă din punct de vedere al conservării resurselor de ţiţei, dar nu întotdeauna este fezabilă din punct de vedere al costurilor pe care le implică colectarea, prelucrarea şi reciclarea acestora. Din aceste considerente atunci când vorbim despre valorificarea deşeurilor de mase plastice avem în vedere, pe lângă reciclarea materială şi recuperarea de energie. În ţările Uniunii Europene circa 60 % din totalul deşeurilor de mase plastice colectate sunt valorificate energetic. Argumentele care pledeaza in favoarea utilizarii acestora acestora ca inlocuitor de combustibil conventional se refera la :

• puterea calorifica mare – compatibila cu cea a carbunilor superiori ;
• costuri mari de reciclare – atunci cand deseurile de mase plastice nu sunt selectate direct de la sursa si ajung in gunoiul menajer; sau cand acestea provin din ambalajele alimentare cu un grad mare de impurificare;
• sunt deseuri nebiodegradabile si ca urmare din punct de vedere al mediului acestea trebuie eliminate;

Strategia de valorificare a deseurilorde mase plastice are ca obiectiv cresterea gradului de valorificare a deseurilor de mase plastice prin utilizarea posibilitatilor, rezpectiv reciclarea materiala si recuperare energetica in functie de eficienta economica.

Pentru mai multe informatii detaliate despre ecologie si protectia mediului, evenimente ecologice, stiri de mediu, combustibil, deseuri, inlocuitor, mase plastice, nebiodegradabile, reciclare, reciclare plastic, valorificare deseuri, valorificarea deseurilor sau voluntariat oriunde in tara aboneaza-te gratuit la newsletterul saptamanal EcoMagazin

Esti ecologist, eco-friendly sau fan Captain Planet? Atunci alatura-te si tu celor 3368 de membri care s-au inscris deja in EcoSapiens si hai sa ne cunoastem pe forumul comunitatii. Intrebarile si comentariile tale sunt binevenite.

Companiile care produc mase plastice spun că aplicarea ordonanţei privind taxa de 0,2 lei ar trebui amânată cel puţin până la sfârşitul acestui an. Agenţii economici spun că legea creează confuzii pentru că nu stabileşte precis criteriile privind caracterul biodegradabil al materiei prime a pungilor.

Neclarităţile reclamate de producătorii de mase plastice ţin, în primul rând, de modul de testare a pungilor. Soluţia propusă de ei presupune precizarea clară în lege a faptului că punga oxobiodegradabilă este o alternativă la punga de plastic şi nu trebuie taxată.

Măsura ar reprezenta un avantaj pentru producători întrucât punga oxobiodegradabilă este, practic, punga clasică din plastic la care se adaugă un aditiv care face ca aceasta să se descompună în termen de 12-24 de luni, în timp ce producerea pungii biodegradabile presupune schimbarea procesului tehnologic. „Solicităm amânarea legii cel puţin până la sfârşitul acestui an“, a declarat Marcel Diaconu, preşedintele Asociaţiei Patronale a Prelucrătorilor de Mase Plastice din România (ASPAPLAST).

La rândul său, preşedintele Comisiei de Administraţie şi echilibru ecologic din Camera Deputaţilor, Sulfina Barbu, a declarat că va solicita suspendarea ecotaxei pentru o perioadă de trei-patru luni „pentru îmbunătăţirea actului normativ“. „Ministerul Mediului este principalul responsabil şi voi avea grijă să-l chem instituţional pe ministru şi să-i dau temele discutate în cadrul dezbaterii“, a spus Barbu.

Al Gore, incalzirea globala, lupta impotriva incalzirii globale, nazism, oxford, premiul Nobel, premiul nobel pentru pace, schimbarea climatica, schimbari climatice, winston.

Fostul vicepresedinte american, Al Gore, a comparat lupta impotriva incalzirii globale cu cea impotriva nazistilor, informeaza Times of London. Gore a spus ca lumii ii lipseste vointa politica pentru a actiona si a invocat spiritul lui Winston Churchill, incurajand liderii mondiali sa se uneasca pentru a lupta impotriva schimbarilor climatice.

El i-a acuzat pe politicienii din intreaga lume ca exploateaza ignoranta legata de pericolele incalzirii globale pentru a evita luarea unor decizii dificile.

“Winston Churchill a trezit aceasta natiune intr-o maniera eroica pentru a salva civilizatia in al Doilea Razboi Mondial”, a spus Al Gore la Oxford University, adaugand ca “avem tot ce ne trebuie in afara de vointa politica, insa vointa politica este o resursa regenerabila”.

Gore a admis ca este dificil pentru a convinge publicul ca amenintarea pe care o reprezinta schimbarea climatica este la fel de urgenta precum a fost amenintarea Germaniei naziste.

Al Gore a fost recompensat cu Premiul Nobel pentru Pace in 2007 pentru lupta sa impotriva incalzirii globale.

Sursa: HotNews

Consiliul local al Parisului a adoptat, in unanimitate, un plan ambitios de lupta impotriva incalzirii climatice. Planul prevede reducerea cu 30% a emisiilor de gaze cu efect de sera la orizontul anului 2020, informeaza AFP.

Programul propune, intre altele, un plan de renovare a imobilelor vechi din patrimoniul primariei. Planul prevede, de asemenea, reducerea parcului de automobile al primariei si dotarea sa masiva cu vehicule hibride. O alta masura impune ca orice proiect urban sa fie precedat de o evaluare a impactului sau in ce priveste emisiile de gaze cu efect de sera.

Ales in 2001, primarul socialist al Parisului, Bernard Delanoe, a pus in practica un program vizand reducerea circulatiei automobilelor in oras, in favoarea transportului in comun.